marţi, 30 noiembrie 1999
Opel a dat publicităţii un nou set de fotografii „spion” ale noului Insignia, programat pentru debut pe 22 iulie 2008, precum şi alte detalii despre tehnica de camuflare a prototipurilor în teste.
Camuflajul şi deghizarea sunt foarte importante când un nou model prototip părăseşte studiourile de design şi se îndreaptă către pistele de teste sau drumurile publice. Cu toate că multe dintre vehiculele de astăzi pot fi conduse cu ajutorul simulărilor avansate pe calculator sau pe bancul de probe, vine inevitabila zi când toate rezultatele testelor trebuie validate, iar noul model trebuie lăsat liber în mediul său natural - drumul.
Acum doi ani a venit şi rândul modelului Insignia, noul Opel de clasă medie ce îşi va face premiera pe 22 iulie 2008. A fost primul drive test în Nurburgring - o zi pe care experţii în camuflaj Opel au pregătit-o meticulos cu multe luni înainte. Cu o caroserie foarte atractivă şi o nouă linie de design sculptural, succesorul modelului Vectra va face cu siguranţă o impresie bună în clasa vehiculelor de talie medie.
Echipa responsabilă cu camuflajul prototipului a început să-şi facă pregătirile pentru faza de teste, când noul Opel Insignia era doar o simulare pe calculator. Împreună cu responsabilul de design şi inginerii, echipa a stabilit ce detalii caracteristice trebuie camuflate şi păstrate ascunse cât mai mult timp de fotografii spioni. Ei au dezvoltat un „facelift” a viitorului model Insignia, astfel încât acesta să fie deghizat cât mai mult posibil. Una din variante avea o secţiune elegantă şi fluidă în spate, motiv pentru care un spoiler pronunţat a fost special creat pentru a o masca. A fost construit şi un model din lemn ce a servit drept matriţă pentru părţile din plastic ce au camuflat cele peste 200 de maşini de test, pe parcursul spre producţia de serie.
Primul facelift va face Insignia cât mai urât posibil
Pentru această parte a operaţiunii de camuflaj, experţii au folosit folie şi adezivi speciali, asigurând o suprafaţă curată şi flexibilă la temperaturi ce au variat între -40 şi +70 grade celsius. În alte zone, folia a fost combinată cu spuma pentru schimba contururile maşinii. Acest material adeziv a fost folosit de asemenea şi la camuflarea liniei geamurilor. De dimensiuni reduse şi foarte contrastante, bucăţile de folie sunt aranjate în aşa fel încât să ascundă suprafeţele caroseriei. Pentru mulţi ani, Opel a folosit pentru această practică modelul tablei de şah, în alb şi negru, însă de data aceasta producătorul german a ales „peştişorii”, cu forme rotunjite, pentru a induce în eroare camerele foto şi ochii indiscreţi. Operaţiune de deghizare va fi curând optimizată prin „Flimmies”, o nou tip de camuflaj al cărui model va crea efectul de „tremurare”.
Daca are un logo Opel, cu siguranţă nu e Opel
Montarea unui logo sau altui marcaj de identificare a brandului pe prototipurile din teste este o tehnică populară. Deci o maşină cu un logo Opel şi plăcuţe de înmatriculare „GG” (Groß-Gerau şi Rüsselsheim în Germania) este foarte posibil să nu aparţină mărcii Opel.
Farurile şi stopurile sunt dificil de deghizat pentru că autorităţile pentru înmatriculare cer expres ca orice maşină - chiar şi prototip - să aibă farurile, stopurile de frână şi celelalte funcţii exterioare funcţionale. Din păcate, chiar aceste elemente sunt determinante în designul unei maşini şi deci trebuie cu grijă camuflate. Pentru acest lucru, experţii în deghizări montează stopuri simple, rotunde, cumpărate din orice magazin de piese auto iar farurile au componente speciale.
O altă provocare pentru experţii în camuflaj îl constituie deghizarea elementelor ce trebuie să fie uşor demontabile. Pentru anumite teste, precum cele acustice sau aerodinamice, fiecare parte a caroseriei reprezintă o oprelişte, indiferent de securitate. Din acest motiv, unei producători utilizează panouri exterioare ce pot fi ataşate vehiculului şi ancorate cu centuri elastice. Opel a ales o altă variantă, pentru că aceste tipuri de panouri se pot desprinde la viteze mari şi pot pune în pericol ceilalţi participanţi la trafic.
Cel mai mare obstacol în operaţiunea camuflajului perfect? Oamenii
Punctul slab în toate operaţiunile de camuflare îl reprezintă tehnicienii care au grija de prototip. Oriunde sunt implicaţi oamenii, există riscul de a greşi, şi la sfârşitul unor lungi zile în atelier, întotdeauna există neşansa ca acel camuflaj să nu fie ataşat corect.
Pentru a evita aceste scăpări ale şoferilor sau inginerilor, Opel are un set de reguli foarte strict în ceea ce priveşte prototipurile. Regula 531 spune că nici o maşină camuflată nu trebuie oprită în locuri publice, de exemplu în timpul pauzei de masă a şoferului. O prelată trebuie să fie întotdeauna la bordul maşinii, pentru că până şi cele mai fiabile maşini se defectează în timpul testelor şi acestea trebuie imediat acoperite. Pentru a păstra secretele fabricii, prototipurile sunt însoţite întotdeauna de o a doua maşină, pe drumurile publice, menită să acorde asistenţa tehnice în cel mai scurt timp posibil. Pe parcursul distanţelor lungi, prototipurile trebuie să fie transportate în camioane acoperite, cum a fost cazul drive-testului din Finlanda. În trecut, paparazzi, deseori, ridicau prelata camioanelor şi făceau fotografii în timp ce şoferii erau în pauză.
Dar de ce acest efort? Pe scurt, industria auto trăieşte din maşinile noi, fiind direct interesate două grupuri: competitorii şi media. În timp ce concurenţa doreşte să reacţioneze la noul produs în cel mai scurt timp posibil, cu propriile inovaţii, pentru mass-media, ştirile despre orice nou vehicul atrag cititorii.
Una dintre cele mai importante caracteristici ale unei maşini o reprezintă designul exterior. Reprezintă prima impresie a clienţilor, defineşte apariţia brandului în public şi de cele mai multe ori stârneşte curiozitatea asupra a ceea ce se afla sub capotă şi în interior. Din acest motiv, în ultimele decade, camuflarea noului stil al caroseriei a devenit o artă pentru departamentele producătorilor auto.
Paparazzi de prototipuri
Principalul oponent al experţilor în camuflaj în constituie fotografii, numiţi vânătorii de prototipuri, sau, mai simplu, fotografii spioni. Aceştia cunosc foarte bine circuitele de teste preferate de majoritatea producătorilor. Pe lângă fotografiile realizate, aceşti colaborează şi cu aşa zi-şi „Photoshoppers”, ce creează o imagine mai realistă a viitorului model de serie. Pentru ajutor, ei au fotografiile prototipului şi alte schiţe de design pe care producătorii auto le dau publicităţii pentru a testa reacţia publicului.
Protectorii prototipurilor cu siguranţă ar dori sa le camufleze şi pe acestea, însă nu prea au cum…